Am auzit aceste scuze de foarte multe ori. Dar ce se ascunde in spatele acestor afirmatii? Am tot stat, am gandit si iata concluziile mele:

• Asa a vrut clientul. Nu. 99% dintre clienti habar n-au despre tehnicile si materialele cu care tu realizezi o lucrare. Daca ar fi stiut, ar fi facut-o ei singuri, nu ar fi comandat la tine. Este datoria ta sa ii indrumi, sa le explici, sa le arati, sa le oferi variante. Asta daca ai. Pentru ca aici apare o alta problema: a ta. Ai vazut cateva tutoriale pe net sau ai facut 2-3 cursuri, ai cumparat materiale cat mai ieftine ( eventual aracet si lac de barci) si ai intrat tare in productie! Da, toti ne dorim sa castigam niste banuti, dar multi dintre noi ne dorim sa fie si banuti munciti, cinstiti si sa devina un venit pe termen lung (adica sa ne pastram clientii oferindu-le calitate). Este firesc ca tu sa nu stii ce variante sa-i oferi clientului, asa ca accepti orice-ti zice el: vreau cutie galbena, cu dantela verde praz si flori maro cu auriu, eventual sa puneti si poza copilului pe capac. Cu iertare sa-mi fie, dar asta nu mai e decoupage, este KITCH.
•  Asa a vrut clientul. Sa-i fac o lucrare exact ca una facuta de altcineva. Tie ti-ar placea sa-ti fie furate ideile? Pentru ca, practic si teoretic, asta faci cand accepti sa reproduci lucrarea cuiva. Sau, cauta cui apartine lucrarea si cere-i permisiunea. Dar cati dintre noi o fac? Pentru doi galbeni, nu conteaza. Clientul, in 90% dintre cazuri, vine la tine in speranta ca va fi mai ieftin. Dar ce nu stie este ca o copie va fi, intotdeauna, o copie! Iar tu un simplu imitator.

 Solutie: Inainte sa te apuci sa vinzi, investeste timp, energie, bani. Invata, asculta, experimenteaza. Ai nevoie de rabdare, dragoste, inspiratie, bun gust si…bun simt si respect. Respect pentru tine si clientii tai. Incearca sa fii original, sa imbini ideile altora cu ale tale, sa te inspiri din lucrarile altora (nimeni nu a inventat roata), dar sa iti pui amprenta personala.

•  Asa a vrut artistul. Care artist? Invatam sa lipim un servetel si sa facem transfer de imagine si suntem artisti. Postam lucrarile noastre pe retelele de socializare, primim laude si ovatii de la rude, prieteni sau necunoscuti care nu stiu mai nimic despre arta decoupageului si nu ne trebuie mult sa ne impaunam. Si uite asa, cand primim un sfat, o sugestie sau o critica devenim aricioase, uracioase si nu intelegem de ce lumea este rea. Nu, lumea nu e rea. Lumea doar cunoaste arta asta mai mult decat tine sau oricine altcineva te-a laudat pana acum si incearca sa te invete cum sa fii mai buna! Daca ai o problema in a-ti recunoaste nivelul, nu este problema celui care vrea sa te ajute, ci a ta.

Nu te cred cand spui ca artistul a vrut sa nu-ti iasa umbrele, cand se vede ca sablonul/ stampila ti-a alunecat, cand marginile cutiei sunt vopsite doar pe alocuri, cand servetelul este rupt si lipit haihui pe un fond pe care “l-a dorit clientul”, nu te cred cand faci un shabby zgariat de pisica, nu te cred cand mazgalesti o lucrare si zici ca-s umbre.

“Asa vrea artistul”- se aplica cand tehnicile sunt impecabile, cand cromatica este uluitoare, cand compozitia e echilibrata. Asa a vrut artistul sa se joace si sa iasa o minunatie!!!

 Solutie:  Inainte sa te apuci sa vinzi, investeste timp, energie, bani. Invata, asculta, experimenteaza. Ai nevoie de rabdare, dragoste, inspiratie, bun gust si…bun simt si respect. Respect pentru tine si clientii tai. Incearca sa fii original, sa imbini ideile altora cu ale tale, sa te inspiri din lucrarile altora (nimeni nu a inventat roata), dar sa iti pui amprenta personala.

      Concluzie: Nu iti mai ascunde lipsurile sub pretexte de genul celor de mai sus. Pune-ti mintea si mainile la treaba si, daca pasiune este cea care te mana spre decoupage, sigur rezultatele vor fi grozave la un moment dat! Daca o faci doar pentru a castiga cativa banuti in plus, nu uita ca ulciorul nu merge de prea multe ori la apa, iar clientii pacaliti o data se vor indrepta catre altcineva care-i respecta. 

Sa aveti inspiratie si drag!